Ce bine ar fi

Mamaie, mie mi-e dor de un prieten pe care nu-l am, începu Mic, în gând, o scrisoare .
Mamaia plecase la Dumnezeu ?i pe el îl l?sase acas?, ca s? se fac? mai întâi mare.

- ?tii cum a? vrea s? fie prietenul meu?
- Cum? îi venea mereu în minte vocea încurajatoare ?i duioas? a întreb?rilor ei.
- Vreau s? fie ca tine. Dar s? fie b?iat ?i mai mic, ?i în loc s? r?mân? în buc?t?rie, s? vin? cu mine la p?dure…

- O, Mic, ce frumos te-ai gândit! ar fi zis bunica, dac? ar fi avut un glas mai puternic decât t?cerea care se auzea din cer…
Iar el i-ar fi r?spuns a?a:
- Da, m-am gândit frumos, pentru c? sunt foarte singur ?i trist…
- Singur ?i trist, Micule?
- Da, mamaie, singur ?i trist ca un melc…

Cuvintele se târau, de acum, încet pe hârtie… Tot mai încet, l?sând în urm? o dâr? albastr? de lacrimi.

- Micule, suferi…
- Un pic, mamaie. Dar nu te speria, a?a sunt copiii, când li se fac toate poftele…
- Ce zici tu, acolo?
- Zic ce am auzit…
- Cred c? nu ai auzit bine.
- Ba da. ?i îmi pare a?a de r?u c? eu am de toate… Dar nu am, în plus, un prieten…

- Uite, o s?-?i trimit eu unul de aici, vrei? se gândi bunica, acolo, în mintea lui.
- Vreau foarte repede. Dar s? nu ui?i c? trebuie s? aib? un suflet moale.
- Nu uit.
- ?i s? fie mic, fiindc? nu vreau deloc s? nu ne desp?r?im dintr-o grab?.
- Bine, bine, î?i trimit un prieten potrivit…
- Oooo, fu b?iatul impresionat… ?i cum îl cheam?? ar fi vrut el s? mai întrebe, îns? gândurile din stilou i se terminar? la cap?tul foii…

Resemnat, dar bucuros de ceea ce afl? c? urmeaz? s? se întâmple, rupse foaia din caiet ?i o strecur? într-un plic verde pe care scria cu litere mari ?i strâmbe de emo?ie: “Ce bine ar fi s? ajung? în cer”.

Colectia: Poezii pentru copii

Trimite si tu o poezie pentru copii! Trebuie sa iti creezi un cont pe siteul de Poezie Romania si textele tale incadrate ca "poezii pentru copii" vor aparea si acolo si pe acest site.