Deprecated: mysql_connect(): The mysql extension is deprecated and will be removed in the future: use mysqli or PDO instead in /var/www/dynamic/poeziipentrucopii.info/www/lib/db.php on line 2 Poezii pentru copii : Fulguleț, erou din stele

Poezii - Home

Fulguleț, erou din stele







Astă seară Fulguleț
Stă-n fotoliu și citește;
Toată bolta, ȋnstelată,
Ca ȋn vise strălucește.
Cum dă filă după filă,
Cucerit de vechi istorii,
Deodată-i vine gȃndul
De-a jertfi, tot, albei glorii.

Fulguleț se vrea eroul
Ce salvează omenirea.
De sub un blestem va scoate
Negreșit,... ȋntȃi Iubirea.
Va lupta prin neguri dese
Cu viclene-nchipuiri,
Ca să-i pună la picioare,
Din nea, mii de trandafiri.

-Fulguleț, erou din stele,
Este ora de culcare!
Zise mama, răsplătindu-l -
Deja - cu o sărutare.





Dorința


Răsăritul Lunii blȃnde
Peste cȃmpul necuprins
De argint face să pară
Tot ce e de nea atins.

Ici și colo cȃte-o floare -
Ultimele crizanteme -
Tainic poartă-n modestia
Lor, pe creștet, diademe.

Cȃte-un arbore, de pază
Făcȃnd de-ani și ani de zile,
Răsfoiește, uimit tare,
Cartea veche... cu noi file.

Țepi de-argint au toți aricii
Chiar ascunși de iarna rece
Ȋn căsuța din pădure;
Prn ferestre Luna trece.

- Ia te uită! Cum ȋți pare?
Nu-i grozav? și-a zis, semeț.

Cu-așa nimb pe dinafară,
Sfȃnt se vede Fulguleț.

De aceea, zȃna bună
Ȋși ia aura-napoi,
Lăsȃnd fulgul să adune
De pe-obraz lacrimi șiroi.

- Fulguleț, șoptește Luna,
Mare e dorința ta!

Ce ai vrea să fii e una,
Ce ești, ȋnsă,-i altceva!





Viața mea-i o Poezie


“Și cu bune și cu rele,
Viața mea-i o Poezie!”,
Zise Fulguleț croindu-și
Drum prin alba galaxie.

“Cu fulgi mari, sau cu fulgi mici,
E frumoasă-orice ninsoare,
Ochii dacă ȋi deschizi
Spre cereasca ei splendoare!”.

Și-uite-așa-și făcea el sieși
Mult curaj să ȋși ia zborul
Spre pămȃnt, unde copiii,
Alți și alți, ȋi duceau dorul.

Ce-ai tu, Fulguleț, ȋn suflet?

Din ce viu poem deșiri,
La lumina a vechi stele,
Firu’-atȃtor… noi iubiri?





Cȃnd nu mai ninge


De la Norul Zgribulici
Fulguleț primi ceva:
O hăinuță ȋmblănită
Costȃnd mulți,
Mulți bani-de-nea!

Mai primi și o căciulă,
Necazul scufiei vechi,
Iar cipicii - să-i arunce! –
Primi cizme,
Trei perechi.

Apoi Norul, la oglindă,
Ȋl luă pe Fulguleț
Și-l rugă frumos să-mbrace
Straiele
De mare preț.

Tu, să știi, cȃnd nu mai ninge,
Fulguleț este la probă;

Ca să iasă... tot ȋn ie
Și desculț
Din garderobă.





Doi bujori


De cȃnd zboară prin livadă,
Ca un flutur de zăpadă,
Nicio floare nu-i stă-n drum’
Să ȋl umple de parfum,
Să-l invite la un dans,
Văzȃnd linul lui balans.

Ȋn livadă, pomii-s goi,
Ca-mpăratu-n haine noi.
Iară inima… li-i sloi!

Pe cȃnd, lui, ȋi bate tare
După o gingașă floare
Numai zȃmbet și culoare.

De aceea, cȃteodată,
Pentru Fulguleț, o fată
Se ȋmbracă mai frumos,
Iar, spre școală,-o ia pe jos…

Cȃnd ajunge,-n obrăjori,
Ce să vezi:

Sunt doi bujori…





Cum se face


Cum se face că pe boltă
Fulguleț nu se oprește
Să dea nopților lumina
Care lui ȋi prisosește?

Cum se face c-o steluță,
Deși are-un pat pufos
Ȋn căsuța ei din ceruri,
Doarme, uite, tot pe jos?

Știi, tu, oare,

Cum se face
Că, din cȃte bucurii
Sunt pe lume, fericirea
El și-o află… ȋn copii?





Pentru tine


Fulguleț grăiește-n șoaptă:
“Azi... voi ninge pentru tine!”
Despre cine este vorba
Tu nu înțelegi prea bine.

Pȃn-acuma, niciodată,
Nimeni nu te-a răsfățat,
Nimeni n-a atins c-un deget
Un năsuc așa-nghețat!

Azi... vei plȃnge pentru-o clipă,
Cunoscȃnd că s-a topit,
Pe o geană-nfiorată,
Un fulg mic…

Ce te-a iubit.





Undeva... spre-o nouă zare


Fără aripi, cine oare
Prin văzduh poate să zboare?

Pân' și frunza cea pestriță
Tot mai are o codiță.

Păpădii, le suflă vântul,
Fulg cu fulg, pe tot pământul.

Dar el n-are - ce să strice? -
Nici motor și nici elice.

El, e-așa, precum un vis
Ce ferestre a deschis
Undeva... spre-o nouă zare.

E o veste... albă tare!

Ca un gând: s-a și topit,
De cumva nu l-ai zărit!

Ori motiv de bucurie
Când l-ai prins... în Poezie.

Fulguleț!

De-aici - să-i ceri! -
Nu mai pleacă nicăieri.





E timpul meu


- Să aștepți un an de zile
Ca să ningi – ce plictiseală!,
Spuse-un fulg ce făcea totul
Fără pic de socoteală.

Fulguleț, ȋnsă,-auzindu-l,
Ȋi grăi ȋncetișor:
- Ai răbdare,-un an de zile,
Să vezi lumea dintr-un nor!

Să descoperi primul mugur
Pe crenguța unde-ai stat
Cȃndva, ca o floare albă
Strălucind pe ȋnnoptat.

Să te bucuri de-acel chiot
Al copilăriei calde,
Cȃnd, pe-ascuns, ȋn spuma mării,
Tȃnjesc fulgii să se scalde.

Să urmezi, ȋn asfințitu-i,
Tandra frunză călătoare
Ce dorește compania
Oricui poate lin să zboare.

Ai răbdare, și vei spune:

Ȋn sfȃrșit, e timpul meu
Să-mplinesc menirea sfȃntă
Ce mi-a dat-o Dumnezeu!





Uneori, pe drumul vieții


Uneori, pe drumul vieții,
Ȋntȃlnești un fulg de nea
Și te miri:
“Cȃt de sfielnic
Atingi, tu, inima mea!”

Apoi afli de-o minune
Ce aievea s-a-ntȃmplat:
Fulgu-i jos,
Dar omul, iată,
Ȋn văzduh s-a ȋnălțat!

Poate plȃngi și te cutremuri
De așa o ȋntȃmplare,
Cum un fulg
Ți-a deschis ție,
Către ceruri, o cărare...

Dar, de-acuma, tu ești fulgul,
Tu-mplinești al lui destin,
Peste inimi ȋnghețate
Ningȃnd cald,

Duios

Și lin.



Colectia: Poezii pentru copii

Trimite si tu o poezie pentru copii! Trebuie sa iti creezi un cont pe siteul de Poezie Romania si textele tale incadrate ca "poezii pentru copii" vor aparea si acolo si pe acest site.


Top Cultural Sites