Fulgule? ?i Împ?ratul-De-Nea

1. R?va?ul



S-a pornit din cer ninsoare…
Parc-auzi:
- Ie?i?i din cas?,
Undeva, în dep?rtare,
E o lume prea frumoas?.

Noi suntem alba solie
A-mp?ratului-De-Nea,
Ce, pe to?i,
Cu bucurie,
V? pofte?te-n via?a sa.

Nu mai pierde?i nicio clip?
Cu fulare, cu m?nu?i,
V? lu?m noi sub arip?
?i pornim spre cer
Acu?!

Dar copiii întrebar?,
Privind solii sclipitori:
-Cum se poate
Ca o ?ar?
S? se afle printre nori?

-Nu venim, nu-i de crezut,
Fulgii-n ceruri
S? ne salte!
-?i nici case n-am v?zut
Chiar atȃta de înalte!

Ȋns? Fulgule?, degrab?,
Scoase-un ?ifonat
R?va?,
Adunȃnd la col? de strad?
To?i copiii din ora?:

“ȊMPĂRAT-DE-NEA POFTE?TE,

Scria mare, alb
?i clar,

PE ORICINE SE-NDOIE?TE

ȊN PALATU-I DE CLE?TAR!"






2. Vraja



-Ce minune! se privir?
Ochi în ochi, cu raze vii,
Chiar acei ce se codir?.

-Sigur,
Sigur vom veni!

?i, pe dat?, la dorin??,
Se aflau... altundeva,
F?r? a avea
?tiin??
Cum se poate întȃmpla.

Ȋn nem?rginita zare,
Pe c?r?ri de vreme ninse,
Mii de stele uimitoare
Ţineau
Candele aprinse…

-E un vis! p?rea s? spun?
Uluita lor t?cere,
Cȃnd, ie?ind Cr?iasa Lun?
La plimbare
Printre sfere,
Le lipi un zȃmbet dulce
Pe obrajii ro?-aprins…

-Vis? Dar cine s? se culce?
Zise-un pici de somn atins…

-O poveste,-atunci! E bine?
Spuse-un glas n?b?d?ios.

-De-i poveste, se cuvine
S? te por?i ?i tu frumos!

-Tu s? taci, nu ?tii nimica
De minuni,
Nici n-ai crescut!

-?i tu, ce? E?ti atȃtica,
Dar te crezi...!
E?ti un urȃt!

Vai de ea, c?l?torie
Spre Palatul de Cle?tar!

Rupȃnd vraja – cin’ s-o ?ie? –
Pe p?mȃnt c?zur? iar.







3. Zȃna Bun?


Pe obraji cu l?cr?mioare
?i cu plete ninse, grele,
Ca o turm? de mioare,
Au uitat
Vorbele rele.

Ochii lor se prind de Lun? -
Du?i acas? nu s-ar da -
Poate,
Poate Zȃna Bun?
Ce-?i doresc îi va-ntreba.

- Eu a? vrea, c? sunt cuminte,
S? am aripi argintii!
I-ar r?spunde
Dinainte
Cel mai mic dintre copii.

-Eu, nimica nu a? vrea,
Ar gr?i tremur?tor
Alt copil, dorin?a mea
E atȃt:
S? ?tiu s? zbor!

De-i întreab?, îi vor spune,
Negre?it,
Din suflet, toate;
?i doar Zȃnei celei Bune,
Care bolta o str?bate...

Ȋns? Ea, ne-nduplecat?
De vreun gȃnd copil?resc
E la ora asta, iat?,
Cȃnd
Dorin?ele p?lesc.






4. Ȋn Palatul de Cle?tar



Ȋn lumina-i orbitoare,
Ȋmp?rat-De-Nea
Sose?te:
-Dar copiii, ce fac oare?

-Dorm deja…împ?r?te?te!

-Ȋnveli?i-i în lumina
Unui vis… nemaiavut!
Cu alb
?terge?i toat? vina,
Ca s-o ia de la-nceput!

Ȋnh?ma?i devreme sorii
La tr?surile de-argint,
S? porneasc?-n clinchet
Zorii…
Pres?ra?i pu?in alint

Pe n?sucuri înro?ite,
Pe guri?e bosumflate
?i aduce?i fericire
Unde crede?i
C? se poate!

Ninge?i, ninge?i cu sfial?
Peste orice suflet mic,
Ca s? scape
De r?ceal?
?i s? se înal?e-un pic!

R?sturna?i cu d?rnicie,
Din al vremii s?cule?,
Cȃntec, basm ?i poezie…
Iar acuma,
Fulgule?

Pune-te pe scris solia
Ȋmp?ratului t?u, dar:


"AZI

A?TEPT COPILĂRIA

ȊN

PALATUL DE CLE?TAR!"







5. Visul alb



Luna î?i reia plimbarea,
Ȋmp?ratul a plecat...
Licuricii umplu zarea,
Luminȃnd-o
Delicat.

Numai umbrele se-ncrunt?
De necaz - a?a sunt ele,
Fulgi de nea cȃnd se avȃnt?
?i chiar se prefac
Ȋn stele.

Prin fereastrele-nghe?ate
Ale lumii
P?mȃntene,
Zȃna Bun? vede toate...
Pȃn’ ?i visul de sub gene!

Ocrotindu-l, se opre?te
Lȃng? puii somnoro?i,
St? un pic, îi învele?te
?i le spune
C?-s frumo?i.

Ei nu ?tiu, n-aud nimica,
Fi’ndc? trece-n tain? mare,
Altfel,
I-ar cuprinde frica
De pove?ti nemuritoare.

Ea atȃt le las?: dorul,
Visul alb, copil?resc,
De-a-?i lua odat? zborul
Spre cei care
Ȋi iubesc!







6. Fulg de om



-Ne-am trezit? E diminea??.

-?i noi suntem… tot aici!

-Un palat imens, de ghea??
Am visat!

-Eu… doi fulgi mici.

-S? nu crezi c? ai visat,
Fi’ndc?, uite-i, dup? tine,
Au venit…

-Adev?rat?

-Ia deschide ochii bine!

-Mi se pare c? au aripi…

-?tii, cȃnd sim?i c? te ridic?
S? le spui c? ai un frate
?i c? lui nu-i este fric?!

-Dar nici mie nu îmi este!

-Fulgii simt atunci cȃnd min?i!

- Fi'ndc? tremur…! Ce poveste
O s? zici tu la p?rin?i?

-O s? spun c? a mea sor?
E, de-acum, un fulg de nea!

-Sunt ?i zȃn?… pentru-o or?!

-Ce noroc c? po?i zbura!

-Nu!
Eu nu plec nic?ierea!
Nu-mi las fr??ioru-acas?!


-Fulg de om, cȃnd sim?i durerea,
Ea arat?… c? î?i pas?!

Pentru inima ta vie,
O r?splat? am aici:

Fulgule?
Scoase din ie
Un l?mpa? c-un licurici,

O scufie de stelu??
V?dind mare me?te?ug,
Aripi noi...
?i-o boccelu??
F?r? niciun bete?ug.







7. Fulgule?



De te ui?i atent, mai are
Tr?istu?e ?i aripioare,
Scufii albe
?i l?mpa?e
Pentru zeci – mii de ora?e!

Dar le-mparte…cȃteodat?!
Cȃnd g?se?te-un
Fulg de fat?,
Ori un fulg de b?ie?el…

(Mai pe-ascuns, ?i vreun c??el…)

Fulgule?!
Nu-i zi s? piard?!
Tot ce-atinge, el dezmiard?!

O zi neagr??
Nu exist?.
Cum s? ai inima trist??

Pe deasupra, îi e dat
S? te duc? la Palat
Pe-un drumeag din vechi pove?ti…

Ţi-ai pus aripi?

Gata e?ti?







8. Invita?ie special?



-Eu nu merg, c? sunt gras tare.
?i-mp?ratul nu m? vrea!
El e suplu, fac prinsoare,
Cum sunt to?i
Fulgii de nea.

-Cȃnd m? bbb?lbȃi, nu îmi vvvine
La Palat s? m? prezint;
Mama m?-n?elege bbbine,
Eu nu ppprea,
De ce s? mint?

-Dac? voi da?i înapoi
Despre mine, ce s? spun?
C-am s?rit la amȃndoi
S? v? bat…
Ca un nebun?

-Te-am iertat!

-C? nu mai dddoare!

-Da’mp?ratul… Iart? oare?

-El i-a invitat pe to?i!

-Cum adic??… ?i pe ho?i?

-Nu ?tim înc?… Tu ai luat
Cornul meu abia mu?cat?

-Fii pe pace, un stilou
Ţi-am luat, c? era nou.

-Nu te cert! Deloc nu-mi pas?!
Eu a? vrea s? zbor de-acas?
?i s? pierd - o zi m?car! -
Ȋn Palatul de Cle?tar!

-Fi’ndc? eu nu cred c-am fost
Invitat?, n-are rost
S? dau zor! Nu-i bun? graba!

-Mie mi-e neclar? treaba:
Voi a?i vrea - dar nu dori?i -
La Palat acum s? fi?i?
-Cam a?a ceva… Tu crezi,
C?, murdar?, o s?-l vezi
Chiar pe Albul Ȋmp?rat?

-Ba, s? ?tii, azi m-am sp?lat!

-Bine! S? nu ne cert?m!

-De ce nu?
Tot nu plec?m!

-Fi’ndc? am o presim?ire!

Chiar atunci veni-nt?rire
De la bunul împ?rat...

Fulgule?...

Cam transpirat,
Cu scufia într-o parte,
Ȋn tr?istu?? cu o carte
?i, în carte,
Cu-un r?va?:


“TOŢI COPIII DIN ORA?

CARE SPUN CĂ-S VINOVAŢI

SUNT LA CURTE INVITAŢI!"



P.S.

"NU GRE?ITI ADRESA IAR!

CĂCI V-A?TEPT CU UN MIC DAR!”







9. Drumul


Chiar cu aripi zdren?uite,
La Palat tot o s-ajung?!

Serpentine
Poleite
Vor elanul s? li-l frȃng?….

Dar nici Cea?a nu se las?
Mai prejos - de ce s-o fac??
Doar ca ni?te ?ȃnci s? ias?
La lumin??
-N-o s? treac?!

Uite-i, îns?, ce putere
Au acum!
-Hei, nu-i grozav?

Fulgi de nea... urc?-n t?cere,
C?ci mȃndria-i
Lucru grav:

Po?i oricȃnd de-a rostogolul
S? te dai... de sus în jos,
Ca s?-ncepi – v?leu! - ocolul
Lung, urȃt,
Primejdios!

Ţȃncii parc-ar în?elege,
Inima li-i mai viteaz?,
O nescris?, alb? lege
Ţine mintea, în zbor,
Treaz?.

Dar, pe-ascuns, din fiecare
Se înal??-un gȃnd fierbinte,
Ca o rug?
C?tre Soare:

-Ne deschizi drum înainte?

Iat? calea…
Nu mai este
Mult prin codrii pres?ra?i
Cu argint…

Apoi, pe creste…

Ca, la urm?,-‘naripa?i,
S? g?seasc? o c?rare
Printre norii ce p?zesc
Poarta cerului
Cea mare,

Cu însemn împ?r?tesc!






10. C?utarea



-Cioc, cioc, cioc!… cu polite?e.
Ca-mp?ratul, a?adar,
S? lea dea întȃi bine?e,
Apoi, iute,
Micul dar.

-Am ajuns, dar nu-i acas?!

-Ba-i pe undeva, pe-aici…
Dar a?a e el, ne las?
S?-l g?sim…

… Un licurici
Dintr-o dat? se aprinse
Ȋn l?mpa?.

Pe rȃnd, ?i al?i…

-De aici, pe trepte ninse,
Cu cipicii te încal?i!

-Ȋn cipici… albe sunt toate!

-?i frumoase... ca-n pove?ti!

-Doar în cele-adev?rate!

-Daca nu te-ndoie?ti!

-Oi fi eu un pu?ti credul,
Dar la vorbe nu m-opresc!

?i-o porni el mai departe,
Cum ai merge printr-o carte
Ca s? prinzi un tȃlc, ceva…

Dup? el, întreaga ciurd?…

-Cioc, cioc!
Ȋmp?rat-De-Nea?






11. Oglinzi



-Vezi ?i tu… ce v?d ?i eu?

-Da…! r?spunse tremurat,
Suind dâmbul alb, cu greu,
C?tre un t?râm visat,
Alt copil.

-Dar… tu vezi bine?
Eu m? v?d... numai pe mine!

Oglinzi mari priveau la dânsul,
El, spre ele,
Mititel.
Mai s? îl apuce plânsul,
De n-o fi ?i plâns ni?el…

Nimeni, nimeni nu i-a spus
C? te po?i sim?i “ciudat”,
Dac-ajungi
Acolo… Sus,
Unde n-ai mai fost vreodat’.

Cercetat... la suprafa??,
O cetate ca oricare
E acel palat …de ghea??.

Dar, când intri,
Ce mirare!

Nu dai de od?i ascunse,
Poduri, sc?ri în serpentin?,
Ci de-oglinzi,
Oglinzi p?trunse
De o pa?nic? lumin?!

Nu-s pere?i ca s? separe
Între ele, înc?peri,
Cufere
S? te-nfioare,
Gândind numai la averi…

Ci oglinzi, oglinzi curate,
Ca-n oricare, de prive?ti,
S? te afli – nu se poate ! –

Bun... cum n-ai ?tiut
C? e?ti!






12. Bucuria



Fulgule?, pe sub aripa
Lui de-argint, str?lucitoare,
A?teptȃnd s?-i vin? clipa,
Scria-n tain?
O scrisoare.

Mai pica pe ochi scufia,
Tocul, ?i el mai seca,
Dar în suflet bucuria,
Privind ?ȃncii,
Tot cre?tea.

-Iuhuuu, nu mai sunt gr?sanul
Ce eram! Cum am sl?bit?

-O, n-a mai c?zut ttttavanul
Peste mine,-un bbbbȃlȃbit…

-Nu mi-a mai trecut prin minte
S? fur… Nici m?car bomboane…

-Iar eu, cum, cȃnd înainte
Le aveam, nu mai am toane?

-Ca z?pada-s de curat?
?i n-am folosit s?punul!

-Plin de nervi, eu, alt?dat?,
N-am b?tut azi pe niciunul!?

Fulgule? ?tia de-acestea,
Ȋns?-acum, t?cȃnd,
Scria
Despre taina din povestea
Ȋmp?ratului-De-Nea.





13. Scrisoarea


"Dragii mei,

V? scriu acestea
Pentru-a ?ti… ?i-a în?elege
C? aici, departe,-n ceruri,
Noi, to?i fulgii,-avem
O lege.

Ne supunem ei de voie,
C?ci iubim pe Ȋmp?rat:

Pe oricine-are nevoie,
Ȋn zbor, ducem
La Palat!

Dar Palatu-acesta este
Altceva
Decȃt se vede:
E-o cetate-ntr-o poveste
Pentru cel care nu crede.

Pentru-acela, tot ce-atinge
E str?in ?i e... de ghea??,
C?ci în inima-i se stinge
Focul Viu
Ce-l ?ine-n via??.

Pentru cel ce ?tie bine
C? ar vrea s? se îndrepte,
Acest loc, i se cuvine,
Este prima
Dintre trepte.

Ȋn oglinzile în care
A?i p?truns cu-adev?rat,
Iat? taina cea mai mare,
L-a?i v?zut
Pe Ȋmp?rat.

?i-a?i aflat... cum v? prive?te,
Cu ce inim? curat?
De nu afl?-n voi, fire?te,
Nicio vin?,
Nicio pat?…

Iar de se întȃmpl?, poate,
S? uita?i,
El are-un dar
Pentru voi, mici nestemate:

O oglind?… cu mult Har!"






14. Dor de cas?



Copila?ii, unul spre-altul,
Aruncau pe-ascuns priviri,
Înstelând treptat
Înaltul
Prea ginga?ei lor tr?iri…

Aveau pace împreun?
Colo sus,
Pe culmi-de-vis,
Unde îns??i Zâna Bun?
C-o s-ajung?
Le-a promis.

Ei dormeau, nu auzir?…

Cum, de altfel, pe p?rin?i,
Stând la rug?, nu-i z?rir?.

Mama, tata…
Primii sfin?i.

O, ce dor, acum, deodat?,
Pe ei puse st?pânire!
Dor de casa minunat?,
Dor de leag?n,
De iubire…

Îns? cum aveau s? fac?,
Spre cuib, drumul înapoi?

Fulgi... pe buze,
Ca s? tac?:

-La cei dragi... v? ducem noi!






15. Ȋntoarcerea


Luna-?i face, lin, plimbarea
Pe întinderea umbrit?
De p?reri de r?u…
Plecarea
Pe copii mereu i-agit?.

Ori îi face s? cam uite,
La ie?irea din Palat,
Cu tenta?ii
A?a multe,
S? salute pe-mp?rat!

Totu?i, zâmbetul nu-i piere
De pe chip:
“Copii ei sunt!
Într-o lume de mistere
Început?
Pe P?mânt."

Fulgule? al?turi vine,
Blând, pe umeri i se las?.
Albul lui îi ?ade bine
Lunii,
Parc?-i o mireas?!

Al?i fulgi trena vor s?-i duc?,
Unii-n p?r îi prind
Stelu?e;
Numai timpul îi apuc?
?i-i arunc?-n s?niu?e.

E frumos drumul spre cas?,
Printre mun?i, peste coline,
O ninsoare ce, duioas?,
Las? amintiri
Senine.

Lumea e tot mai aproape,
Cazemate
De z?pad?,
Anevoie în?l?ate,
În vizor au lunga strad?.

Bulg?rii… din nea pufoas?
Înspre ei pornesc asaltul.
Iat?-i, în sfâr?it, acas?,

Râzând,
Unul peste altul…

Colectia: Poezii pentru copii

Trimite si tu o poezie pentru copii! Trebuie sa iti creezi un cont pe siteul de Poezie Romania si textele tale incadrate ca "poezii pentru copii" vor aparea si acolo si pe acest site.