Creionul

A fost odat? un creion ce se sim?ea foarte singur.
Era bine ascu?it, dar, dintre toate creioanele din cutia lui, numai el nu putea s? scrie.
Nu reu?ea s? lase nicio urm? pe foaie.
?i copiii îl d?deau de colo, colo, fiindc? nu era bun de nimic.

Odat?, creionul nefolosit îl întreb? pe cel cu vârful galben:
- Cum este când desenezi, î?i place?
Iar creionul galben îi r?spundea fericit:
- Da, îmi place mult. A? desena toat? ziua numai raze de soare...

Apoi creionul nefolosit îl întreba pe cel ro?u:
- Dar ?ie ce î?i place s? desenezi?
- Mie îmi plac la nebunie inimioarele, petalele de flori ?i acoperi?urile de case.

Creionul albastru se l?uda cu cerul ?i cu marea, pe care le colora ca nimeni altul.
Cel maro punea um?rul la în?l?area copacilor. ?i, fiindc? era foarte bun prieten cu cel verde, îl chema s?-l ajute la frunze.
Creionului portocaliu îi pl?ceau grozav portocalele, pe care le ag??a în to?i merii, prunii ?i cire?ii, în vreme ce creionul negru venea din urm?, ap?sat, ca un frate mai mare ?i f?cea câte un contur de toat? frumuse?ea acolo unde era nevoie de el.

Doar creionul nefolosit nu-?i g?sea rostul ?i suferea când celelalte plecau la plimbare, pe hârtia atât de alb?…...

Într-o zi, îns?, cum st?tea cu ochii închi?i, numai ca s? nu vad? c? e singur în cutie, se trezi c? cineva îl ridic? ?i îl strânge cu grij? între degete.
Era atât de emo?ionat…
A?a c? l?s? mâna aceea de copil s? fac? ce vrea din el.

Iar ea f?cu, pe o foaie neagr?, pe care celelalte culori nu se vedeau, mai întâi un fulg, apoi un bulg?re, apoi un om minunat, de z?pad?...

Colectia: Poezii pentru copii

Trimite si tu o poezie pentru copii! Trebuie sa iti creezi un cont pe siteul de Poezie Romania si textele tale incadrate ca "poezii pentru copii" vor aparea si acolo si pe acest site.