Poezii - Home

Mitic? ?i Carul Mare

Fiului meu Sergiu ?i prietenului s?u, m?garul Mitic?.



Pe-nserat, cînd scade ziua
iar? luna se ridic?,
i s-a n?z?rit deodat?
m?g?ru?ului Mitic?
s? priveasc? lene? cerul
?i-ntre stelele hoinare,
str?lucind de î?i lua ochii,
a z?rit ?i Carul Mare.
-Vai, ce osie argintat?
?i ce ro?i, bobi de ?intar!
F?r? s? mai stea pe gînduri
se v?zu-nh?mat la Car,
trecînd mîndru, f?r? team?,
prin mul?imea de copii
care-acum, minune mare,
nu-i mai strig? m?g?rii.
Nu-i mai rîd deloc în fa??
?i-l lovesc s?-i fac? dungi,
nici nu îl mai trag, pozna?ii,
de urechile prea lungi.
Dimpotriv?, buni la suflet,
cu mult zah?r îl îmbie:
-Uria?ele-?i urechi,
prosl?vite-n veci s? fie!
A?a-i strig?, el se mir?,
sunt aceea?i copii, oare?
Seam?n? leit la chipuri
doar c? poart? aripioare.
Cald îl mîngîie pe frunte,
coada-n trei i-o împletesc,
de se mir?, se cruce?te,
neamul lui cel m?g?resc.


?i cum tot visa, s?rmanul,
c? trage Marele Car
nici nu a sim?it cum noaptea
î?i trecuse de hotar.
Soarele ie?ise-n lume
iar o voce ca amnarul
îl lovi în cre?tet aspru:
-Hai, Mitic?, ia samarul!
Biciul scurt pocne?te-n aer:
-Hai la drum, nu fii boier,
pune osul la b?taie,
c? doar nu te crezi în cer…




Colectia: Poezii pentru copii

Trimite si tu o poezie pentru copii! Trebuie sa iti creezi un cont pe siteul de Poezie Romania si textele tale incadrate ca "poezii pentru copii" vor aparea si acolo si pe acest site.


Top Cultural Sites