I-a murat ploaia de i-a f?cut mur?tur?

Pe strada noastr? tot ce era via?? se concentrase pe la balcoane. Balcoanele clocoteau. Nu mai conta ce se întâmpla prin apartamente, pe trotuare sau pe carosabil unde ma?inile fire?te c? se ciocneau de s?reau scântei, fiindc? ?oferii se uitau mai mult pe sus, claxonându-le în semn de admira?ie celor de pe la balcoane. Or, pe la balcoane fluturau din urechi destul de late, late cât ni?te ?tergare scoase la uscat, elefan?ii ie?i?i la lumina zilei. Tot ei biciuiau aerul cu trompele lor ml?dioase care, ce coinciden??! porneau direct dinte acelea?i urechi nebunatice lungindu-se ca spaghetele în toate direc?iile gata s? se înnoade fericite unele cu altele ?i s? repete fapta lui Plastilic? ?i Burtic?, adic? s? se prefac? în scrânciob.
Astfel datul în scrânciob începuse s? devin? sportul preferat al tuturor celor viteji. S-au g?sit ?i câ?iva gospodari cu tâmple c?runte care ?i-au pus vitejia la încercare. Ce-i drept, unuia i s-au aninat pantalonii de-un vârf de plop unde au ?i r?mas s? fluture ca un steag al unei armate m?cel?rite. Dar asta nu l-a împiedicat pe viteazul gospodar s? se dea în continuare în scrânciob, chiar dac? r?m?sese doar în chilo?i.
A fost ?i un caz cu totul regretabil. Sper s? nu fi ?tirbit din imaginea atât de frumoas? pe care ?i-o f?cuser? or??enii despre strada noastr?.
Ce s-a întâmplat, de fapt?!
Un ho? de apartamente, un Ho? cu liter? mare pe semne, s-a folosit de bun?tatea sufleteasc? a unui elefant mai naiv, l-a rugat s-l ridice cu trompa de pe trotuar pân? la balconul apartamentului vecin, apoi l-a rugat s?-l coboare înapoi pe trotuar, ceea ce elefantul a ?i f?cut în naivitatea sa, f?r? s? ?tie c? la coborâre Ho?ul cu liter? mare avea deja buzunarele ticsite cu bijuterii, bani ?i ceva bomboane.
Ar trebui îns? s? se ?tie, ?i o spun f?r? s? ar?t spre obrazul nim?nui, c? nu to?i p?rin?ii au fost în?eleg?tori fa?? de dorin?a copiilor lor de-a cre?te un elefant la cas?. O, nici pe departe elef?n?eii adu?i în palm? de la Gr?dina Zoologic?, înc? p?strând mirosul de plastilin?, au avut parte de-o primire c?lduroas?.
Iar cazul cel mai strig?tor la cer s-a întâmplat pe adresa... Nu, mai bine s? nu d?m adresa, ca nu cumva s?-i m?nânce pe unii palmele în dorin?a de-a sparge câteva geamuri în semn de r?zbunare. Vorba e c? p?rin?ii unui copila? – stra?nic de severi probabil - inventaser? o metod? barbar? de a-l face pe-un elef?n?el s? nu mai creasc? mare ?i s? nu le ocupe prea mult loc în apartament. P?rin?ii respectivi au calculat cu severitate în mintea lor c? elefan?ii în general cresc a?a de mari ?i ocup? a?a de mult spa?iu pentru c? tr?iesc în ??ri din cele c?rora le zicem „??ri calde”, îns? dac? ar fi ?i-ar tr?i în ??ri cu viscole ?i geruri cumplite, în ??rile reci, cum ar veni, chipurile n-ar cre?te a?a de mari ?i nu ar ocupa mai mult loc decât ocup? un c??elu? sau un pisoi de dimensiunile lui Anton.
A?a c? i-au dat pentru trai un spa?iu cu o temperatur? caracteristic? unei ??ri reci: l-au b?gat în frigider. S?rmanul de el, nu i se mai topea niciodat? bruma de pe piele. Da, de pe piele, c? nici m?car nu-l îmbr?caser? în vreun cojoc, cum se îmbr?cau ei, p?rin?ii acelui b?ie?el, când venea viscolul ?i gerul Bobotezei peste Chi?in?u.
Norocul lui c? era un elef?n?el nu numai c? tare rezistent, dar ?i tare-tare curajos. Chiar dac? nu cre?tea el cum cre?teau prin alte apartamente al?i elef?n?ei de vârsta lui, în schimb ?tia c? se c?lise a?a de cum se cade încât ar fi putut tr?i ?i pe întinderile ghe?urilor ve?nice, printre pinguini ?i ur?i polari la urma urmelor.
A, vre?i s? ?ti?i de unde am aflat ce am aflat despre soarta lui? P?i, am participat la Nocturna Elefan?ilor. Cum, înc? n-am scos o vorb? despre Nocturn?? Nocturna era un fel de Sfat al celor mai în?elep?i cinci elefan?i de pe strada noastr?. mai precis: de la balcoanele str?zii noastre. ?i înc? o m?rturisire: Nocturna am pus-o la cale, recunosc, eu, Cornel, papagalul Costel ?i motanul Anto. O echip? tare ciudat?, de fapt, fiindc? eram unul mai înfrico?at decât altul de c?derea nop?ii. Iar Nocturna, evident, nu avea cum s? se întâmple decât noaptea.
A?adar, am ac?ionat anume noaptea, când or??enii dormeau neîntor?i dup? zgomotele unei zile tr?ite printre trompe cu statut de scrânciob ?i urechi-evantaie; am ac?ionat împreun? cu cinci elefan?i, cum spuneam, în?elep?i. În?elep?i mai ales în sensul c? au dat dovad? de în?elepciune prin faptul c? nu s-au îngr??at atât de mult încât nici o tromp? s? nu reziste s?-i ?in? atârna?i la coborârea de prin balcoane. Printre ace?tia, fire?te, nu puteau lipsi Plastilic? ?i Burtic?, de?i cel de-al doilea cu burta lui ne putea crea probleme. Dar avea el alte calit??i, dup? cum se va vedea. Ţin minte c? acea noapte se întâmplase s? fie nu doar foarte întunecoas?, dar ?i ploioas? ?i, în plus, vântoas?. Ploua ?i b?tea vântul pe sus, pe la balcoane, ca la munte. Ploua ?i b?tea vântul de te rupea pe jos, pe strad?. Dar bine c? nu fulgera ?i fulgerele nu luminau strada ca s? fim cumva z?ri?i de vre-un poli?ai, sau de vecina de la etajul unu.
Ne-am prins de mâini, te trompe, de cozi, care ?i de ce putea, pentru a nu ne pierde unul de altul ?i am luat-o spre Gr?dina zoologic? de la cap?tul str?zii prin întunericul amestecat cu ploaie ?i vânt. V? da?i seama probabil c? era ?i timpul s? mergem la uria?ul elefant Radj Kapur, Regele str?zii, pentru sfaturi pre?ioase în privin?a debandadei ce se crease pe la balcoane, debandad? ce trebuia s? aib?, totu?i, un sfâr?it, nu? ?i nu un sfâr?it oarecare, ci unul fericit fire?te. Situa?ia îns? se complica de la o zi la alta.
Cei din conducerea de vârf a Prim?riei începuser? s? strâmbe din nas ca din tromp? de elefant ori de câte ori li se amintea de apartamentele în care cre?teau, în loc de pisici sau c??ei, ni?te ditamai elefan?i. Dumnealor ap?reau ?i la televizor strâmbând din nas ca din trompe ?i vociferau c? spa?iul locativ din Capital? nu era preg?tit pentru convie?uirea or??enilor decât doar cu pisici, câini, ?oareci ?i chiar ?obolani, iar dintre p?s?ri - cu papagali, canari, molii, acestea în viziunea celor de la Prim?rie fiind tot un fel de p?s?ri, îns? în nici un caz ne era admis? convie?uirea cu vulturii ?i cioroii.
Dar s? revenim la ale noastre. Poarta Gr?dinii zoologice, de?i era încuiat?, s-a l?sat u?or smuls? din balamale de for?a unor elefan?i mai musculo?i ?i culcat? pe asfalt, a?a c? n-a fost o problem? s? ajungem la grilajul dup? care st?tea dus pe gânduri în ploaie ?i-n întuneric Regele Radj Kapur. P?rea c? ne a?teapt?. Fiindc? atunci când ne-a sim?it lipindu-ne zgribuli?i de grilaj ca de propriul s?u trup, l-am ?i auzit prin întuneric cum î?i întinde urechile în p?r?i scuturându-le de ploaie ?i preg?tindu-se s? ne ad?posteasc?. ?i cu atât mai mult nu s-a mirat când l-a sim?it pe motanul Anto cum i se ca??r? pe picior ca în copac ?i cum îi miaun? la ureche vestea c? i-au sosit oaspe?i.
-Oooaspeee?i nooocturni, a mai precizat el. Uuuite-i cooolo, liiipi?i de griiilag. Se ruuu?ineaz??? s? V? saaalute, Majeeestaaaaaaaaate! Da io nuuu m? ruuu?ineeez, chiaaar dac???-s cam bâââlbâââit, ?i V??? saaaluuut!
- Salut, bre Antoane! zise Regele. Dar nu mai sta naibii c???rat pe mine ?i nu-?i mai bate joc de oaspe?ii mei. Nu vezi c? i-a murat ploaia de i-a f?cut mur?tur??! Ia s?-i iau mai întâi la ad?post, s? se înc?lzeasc? ni?el, ?i-apoi ?inem noi Sfat, dac? pentru asta au venit.

Colectia: Poezii pentru copii

Trimite si tu o poezie pentru copii! Trebuie sa iti creezi un cont pe siteul de Poezie Romania si textele tale incadrate ca "poezii pentru copii" vor aparea si acolo si pe acest site.