Acul ?i barosul

Acul: Mo?ule! De ce e?ti zurbagiu? Te sf?de?ti necontenit cu sor?-ta nicovala, ?ipa?i ?i face?i larm? de-mi ?âuie urechile. Eu lucrez toat? ziua ?i nime nu-mi aude gura.
- Iaca, m?!... da de unde-ai ie?it, pâcal??
- De unde am ie?it, de unde n-am ie?it, eu î?i spun c? nu faci bine ceea ce faci.
- Na!... Vorba ceea: a ajuns oul mai cu minte decât g?ina. M?i b?iete, trebuie s? ?tii c? din sf?deala noastr? ai ie?it, ?-apoi tu ni cau?i pricin??
- M? rog, ierta?i-m?! C? dac? n-ar fi fost focul, foile, pleaftura ?i omul care s? v? fac? ?i s? v? deie nume, a?i fi r?mas mult ?i bine în fundul p?mântului, ruginite ca vai de voi.
- M?soar?-?i vorbele, b?iete! Auzi, sor? nicoval?, cum ne râde acu?orul?!
- Aud, dar n-am gur? s?-i r?spund; ?i v?d, dar trebuie s? r?bd.
- Vorba ceea, soro: ?ede hârbu-n cale ?i râde de oale. M?i pu?chiule! Ia s? vedem ce-ai f?cut tu mai mult decât noi?
- Ce am f?cut ?i ce fac, îndat? ?i-oi spune. Ca s? nu lungesc vorba, hainele b?rb?te?ti ?i femeie?ti, din cre?tet pân? în t?lpi, ?i alte nenum?rate lucruri frumoase ?i scumpe, f?r? de mine nu se pot face. Mergi la croitor, intr? în bordei, suie-te în palat, ai s? m? g?se?ti. Fetele m? pun în cutiu?e aurite, m? înfig în perinu?e de m?tase ?i îngrijesc de mine, ca de un mare lucru!
- Da în stogul de fân, nu vrei s? te puie, mititelule?
- Nici în stogul de fân, dar nici trântit într-un ungher al fier?riei, ca tine. Ia spune-mi: te mai ie cineva în mân? decât fierarul?
- Ia ascult?, te prea întreci cu ?aga, piciule! Dac? ?ezi la cinste ?i to?i îngrijesc de tine, cum zici, de ce le împungi degetele?
- Da, împung pe casc?-gur? cel somnoros, pentru c? voiesc s? ias? din mâna lui, prin ajutorul meu, multe lucruri folositoare ?i frumoase. Tu pentru ce ba?i fierul cel culcat pe nicoval? ?i ruginit ca ?i tine? Nu ca s? faci din el lucruri mai bune ?i mai frumoase?
- M?i... da bun e?ti de gur?!
- ?i de gur?, dar ?i de lucru.
- Ei bine, tu mi-ai în?irat verzi ?i uscate; ia st?i s?-?i spun ?i eu pe ale mele: toporul, barda, ciocanul, cle?tele, v?trarul ?i nenum?rate unelte ?i ma?ini de fier, unele de o m?rime urie??, iar altele mici ?i bicisnice ca tine, pututu-s-au face pân? n-au trecut pintre nicoval? ?i baros? Casa, bisericile, corabia, pu?tile, tunurile ?i alte lucruri nenum?rate, a?a-i c? n-ar fi de nu eram eu? Tu îmi spui de haine frumoase; eu ?i-oi spune de cas?, de sap?, de secere, de coas? ?i de plug.tu îmi spui mai mult de frumos, eu ?-oi spune de cele neap?rat trebuincioase.
- M? faci s? te-apuc la sc?rm?nat, mo?ule baros. Haine i-au trebuit omului întâi, c?ci nu era s? umble cu pielea goal? ?i descul?, ca gâ?tele.
- Te-ai încurcat în socoteli, m?i b?iete. Ba de mâncare ?i cas? i-a trebuit omului întâi; ?-apoi haine frumoase, cum zici tu. Cu rufe de-ale tale, î?i ghior?iesc ma?ele de foame. Ai auzit vorba ceea c?: gol?tatea încunjur?, iar? foamea d? de-a dreptul...
- M?i, da ruginit mai e?ti!
- Ruginit cum sunt, eu v-am f?cut ?i trebuie s? asculta?i de sfaturile mele.
- A?a este, dar te prea lauzi; las mai bine s? te laude al?ii. ?i tu faci trebi bune, ?i eu; numai atâta c? tu faci lucruri mai din topor, eu mai delicate; tu ??zi totdeauna cu fierarul cel uns de c?rbuni, iar eu ??d cu croitorul ?i cu tot felul de persoane.
- Iar ai început, ghibirdic fudul ?i guraliu? Croitorul t?u trebuie s? împung? mai mult de zece ori pân? când fierarul meu r?dic? o dat?; croitorul t?u rupe alt? dat? pe zi câte zece ace; fierarul îns? m? are pe via??, ba m? poate l?sa ?i de zestre la copii de copiii s?i. ?-apoi înc? una: cine dintre ace?ti doi me?teri e mai greb?nos ?i mai gubav? Fierarul meu ori croitorul t?u?
- Mo?ule, e?ti b?trân ?i multe mai ?tii. Fie pe-a dumitale.
- Bine, mititelule! Ia, acum ai mai venit de-acas?. Zi mai bine c? industria sau me?te?ugurile, noi le-am adus pe lume; c? bog??iile cele mari, noua se datoresc. Mi-ai zis ruginit, ?i ?-ai zis cioplit. Mie-mi pare bine ca nepo?ii mei s? fie mai ciopli?i decât mine; cu timpul se cioplesc toate... Numai nu v? fuduli?i ?i nu uita?i obâr?ia voastr?, ca nu cumva s? v? ciopli?i prea tare, ?i s? r?mâne?i, care f?r? urechi, care f?r? din?i, care f?r? gur?, care f?r? zim?i, adec? ni?te cioarse de nici o treab?. C-apoi atunci iar??i mi-?i ajunge dr?gu? la c?u?, ?i sor?-mea nicoval? v? va ?inea în spate, iar eu v? voi bate pe rud? pe s?mân??, ca s? prinde?i la minte.

Colectia: Poezii pentru copii

Trimite si tu o poezie pentru copii! Trebuie sa iti creezi un cont pe siteul de Poezie Romania si textele tale incadrate ca "poezii pentru copii" vor aparea si acolo si pe acest site.